Who rules the World: o călătorie culturală în lumea Wuxia, intrigi politice și vechiul joc Go

Imaginează-ți că cel mai mare rival al tău ți-ar cunoaște toate secretele și totuși te-ar iubi. În „Who rules the World”, duă legende ale artelor marțiale joacă un joc complex prin cele Șase Regate, unde fiecare mișcare reflectă o strategie antică de Go, iar romantismul devine jocul suprem al puterii. Aceasta nu este doar o altă dramă de epocă; este un curs magistral despre cum iubirea și ambiția pot coexista atunci când adversarii devin parteneri.

Rating personal: 9,8/10

Genul: Wuxia, istoric, romantic

Anul aparitiei: 2022

Credit imagine: creditul imaginii aparține studiourilor de producție respective

O poveste în regia lui: Han Zhijie

Pe baza romanului “Let’s try the World” de Qing Lengyue

Urmărește un fragment:

Distribuție:

Netflix Link către serial:

WeTV Link către serial:

În peisajul dramelor istorice chinezești, „Who rules the World” (2022) se evidențiază ca o explorare fascinantă a puterii, iubirii și strategiei, susținută de performanțele captivante ale lui Yang Yang și Zhao Lusi. Pentru spectatorii care caută mai mult decât divertisment, acest serial oferă o bogată frescă de elemente culturale tradiționale chinezești — de la fundamentele filosofice ale tradiției Wuxia până la profunzimile strategice ale jocului Go (Weiqi), joc antic servind atât ca metaforă, cât și ca oglindă pentru mașinațiunile politice care se desfășoară între cele șase regate beligerante.

Conceptul de Wuxia

Înainte de discuta despre meritele serialului „Who rules the World/ Cine conduce lumea”, este esențial să înțelegem cadrul cultural care îl modelează. Genul Wuxia, literal „eroi marțiali”, reprezintă una dintre cele mai vechi tradiții narative din China, datând încă din literatura timpurie, înainte de a prinde viață în cinematografia secolului XX și în televiziunea contemporană. Spre deosebire de poveștile de acțiune occidentale, care adesea pun accent pe triumful individual, povestirile wuxia explorează tensiunea dintre dorința personală și responsabilitatea socială, între libertatea jianghu-ului (lumea artelor marțiale) și constrângerile puterii politice.

“Who rules the World” se poziționează ferm în interiorul aceastei tradiții, adăugând în același timp sensibilități contemporane care rezonează cu publicul modern, în special cu spectatorii de sex feminin care pot regăsi ecou în portretizarea unui parteneriat între protagoniști. Serialul urmărește povestea lui Hei Fengxi (Yang Yang) și Bai Fengxi (Zhao Lusi), ale căror nume se traduc prin „Pasărea Phoenix Neagră” și „Pasărea Phoenix Albă”, un semnal imediat al dualității yin-yang care va defini relația lor și narațiunea mai largă și o trimitere directă către piesele de GO.

Ceea ce face această dramă deosebit de captivantă dintr-o perspectivă culturală este refuzul de a simplifica aceste dualități. Simbolismul alb-negru al numelor protagoniștilor nu se traduce prin absoluturi morale. În schimb, serialul explorează modul în care ambii protagoniști navighează prin zonele gri, umbrele din lumină, lumina din umbre, în timp ce fac o echilibristică subtilă între viața de eroi ai artelor marțiale și identitățile lor ascunse, de membri ai familiilor regale din regate rivale.

Jocul regilor: Go ca metaforă și metodă

Printre elementele culturale întrepătrunse în „Who rules the World”, niciunul nu se dovedește mai semnificativ decât vechiul joc Go (cunoscut ca Weiqi în chineză, Baduk în coreeană). Pentru publicul occidental nefamiliarizat cu acest joc strategic, înțelegerea semnificației sale culturale ajută la descifrarea unor straturi mai profunde ale narațiunii.

Go, cu regulile sale aparent simple și jocul infinit de complex, a fost considerat unul dintre cele patru arte esențiale ale culturii școlare chineze timp de peste două mii de ani, alături de caligrafie, pictură și cântatul la guqin (un zither cu șapte corzi). Spre deosebire de șah, unde piesele au puteri diferite și obiectivul este capturarea regelui, Go presupune plasarea pietrelor negre și albe pe o tablă, cu scopul de a controla mai mult teritoriu decât adversarul. Jocul recompensează gândirea strategică pe termen lung, răbdarea și abilitatea de a vedea mai multe mutări înainte, calități care îi caracterizează și pe protagoniștii protagoniștii serialului.

De-a lungul „Who rules the World”, scenele în care personajele joacă Go servesc multiple funcții narative. Cel mai evident, ni se oferă o reprezentare vizuală a intrigilor politice care au loc în cele șase regate: Youngzhou, Qingzhou, Jizhou, Da Dong, Youzhou și Shangzhou, în care se desfășoară acțiunea. Fiecare piatră plasată pe tablă reprezintă o alianță încheiată, un spion poziționat, o unitate militară desfășurată. Tabla devine un câmp de luptă în miniatură unde conflictele se pot rezolva fără vărsare de sânge, și unde inteligența contează mai mult decât forța fizică.

Dar metafora jocului de Go transcende simpla reprezentare. Filosofia jocului, conform căreia cucerirea unui avantaj strategic este mai importantă decîât capturarea pieselor adversarului, sau că uneori pierderea unei bătălii ajută la câștigarea războiului și că cele mai puternice poziții par adesea vulnerabile, reflectă direct abordarea lui Hei Fengxi în strategia politică. Caracterul său întrupează mentalitatea unui jucător de Go: mereu gândește cu câteva mutări înainte, este dispus să sacrifice câștigurile pe termen scurt pentru poziționare pe termen lung și înțelege că puterea adevărată vine din controlul spațiului și al posibilităților, nu din simpla acumulare de piese.

Serialul ilustrează acest aspect cel mai clar prin stabilirea de către Hei Fengxi a unei rețele secrete de intelligence deghizate în restaurante și magazine și răspîndite în toate cele șase regate. Asemenea unui jucător de Go care așează grupuri de pietre pe tablă pentru a controla teritoriu, el creează poziții de influență care par comerciale și inofensive, dar pot fi activate strategic atunci când este nevoie. Această rețea îi furnizează informații — cea mai valoroasă monedă, atât în Go, cât și în intrigile politice.

Dinamica de gen și parteneriatul dintre protagoniști

Pentru publicul contemporan, unul dintre cele mai atractive aspecte este relația atent echilibrată dintre protagoniști. Dramele istorice chinezești s-au confruntat adesea cu dificultăți în prezentarea personajelor feminine puternice în cadrul limitărilor specifice perioadei. „Who rules the World” abordează această provocare prin valorificarea flexibilității istorice a tradiției wuxia referitoare la rolurile de gen în jianghu.

Bai Fengxi este prezentată ca Prințesa Feng Xiyun din Qingzhou. Fire deschisă și prietenoasă, cu o minte foarte ageră și dorința de a face dreptate, părăsește viața de la curte încă din tinerețe pentru a se antrena în arte marțiale sub îndrumarea lui Bai Jiande, în cadrul sectei Tian Shuang. Acest trecut îi oferă legitimitatea culturală pentru justificarea libertății și abilităților sale de luptă, lumea artelor marțiale oferind în mod tradițional femeilor mai multă autonomie decât sfera politică. Totuși, serialul nu se mulțumește doar cu acest trop familiar. Inteligența și gândirea strategică ale lui Bai Fengxi se ridică la nivelul celor ale lui Hei Fengxi, iar relația dintre ei se dezvoltă ca un parteneriat autentic între egali.

Această egalitate se manifestă în moduri specifice cultural. Când joacă Go împreună, niciunul nu domină constant. Schimburile lor verbale demonstrează o inteligență egală. Abilitățile lor în arte marțiale se completează reciproc, mai degrabă decât să concureze, ea mânuiește o panglică de mătase, el mânuiește un evantai, ambele arme necesitând mai degrabă finețe decât forță brută și ducând cu gândul la eleganță și chiar artă.

Dualitatea identității: roluri publice și sine privat

Una dintre cele mai cultural relevante teme ale dramei este dată de tensiunea dintre datorie publică și dorință privată, un conflict profund ancorat în filosofia confucianistă și accentul său pe rolurile sociale și relațiile dintre indivizi. Ambii protagoniști trebuie să navigheze decalajul dintre cine sunt în lumea artelor marțiale (liberi, ghidați de propriile coduri de justiție) și persoana lor din sfera politică (calculați, devotați, legați de obligațiile față de regatele și familiile lor).

Arcul narativ al lui Hei Fengxi întruchipează în mod special această tensiune. Încă din copilărie, el a învățat să simuleze boli cronice pentru a evita să-și amenințe mama vitregă și fratele vitreg, ascunzându-și practic adevăratele talente în spatele unei măști de neputință. Această strategie, de a părea vulnerabil în timp ce acumulezi putere în secret, reflectă un principiu clasic atât din Go, cât și din „Arta războiului” de Sun Tzu: „Să pari slab atunci când ești puternic.” Viața sa dublă reprezintă o versiune extremă a conceptului de imagine exterioară (mianzi) importantă în cultura chineză, reprezentând distincția dintre prezentarea în public și realitatea intimă a persoanei.

Drama examinează costul psihologic al menținerii unor astfel de diviziuni. Relația lui Hei Fengxi cu Bai Fengxi devine prețioasă parțial pentru că ea este una dintre puținele persoane care îi cunoaște „adevărata față”, ea vede dincolo de măștile sale publice (prințul bolnăvicios, eroul drept) persoana complexă, calculată, dar profund loială, care se ascunde dedesubtul acestor măști. Una dintre cele mai citate replici din dramă surprinde acest aspect: „Pot să ascund orice de lume. Totuși, nu pot să ascund nimic de tine.”

Această temă a identităților ascunse și a adevărurilor dezvăluite se leagă de conceptele tradiționale chineze despre relația dintre natura interioară (nei) și aparența exterioară (wai). Seria sugerează că o conexiune autentică necesită ca cineva să vadă și să accepte ambele aspecte—un mesaj care rezonează cu publicul care își gestionează propriile imagini de sine publice și private în societatea contemporană.

Tabla de șah politică: șase regate și Tokenul imperial

Deși „Who rules the World” este promovat ca o poveste de dragoste Wuxia, serialul acordă o atenție considerabilă intrigilor politice din cele șase regate: Youngzhou, Qingzhou, Jizhou, Da Dong, Youzhou și Shangzhou. Cea mai mare parte a conflictului este catalizată de Tokenul Imperial pierdut, un artefact care reprezintă autoritatea legitimă de a guverna. Importanța acestui Token derivă din conceptul chinezesc al Mandatului Cerului și anume: conducătorii guvernează prin aprobarea divină, care poate fi retrasă atunci când aceștia se dovedesc nevrednici.

Structura celor șase regate concurente amintește de perioadele istorice de divizare ale Chinei, în special de perioada celor Șapte State Războinice (475-221 Î.Hr.) și de perioada celor Trei Regate (220-280 d.Hr.), epoci care continuă să fascineze publicul chinez și care servesc drept fundal pentru nenumărate povești. Aceste perioade au fost timpuri de haos, dar și de dezvoltare culturală remarcabilă și eroi legendari—timpuri în care talentul și strategia individuală puteau remodela lumea.

Din perspectiva jocului de Go, structura celor șase regate creează o tablă complexă în care un model cu doi jucători nu este suficient. Alianțele se schimbă, se formează parteneriate temporare împotriva amenințărilor comune, iar controlul pozițiilor cheie (precum rețeaua de informații a lui Hei Fengxi) contează mai mult decât forța militară directă. Serialul ilustrează diferite facțiuni care aplică strategii variate: unele regate caută dominanța prin forță militară, altele prin putere economică și altele prin spionaj și manipulare.

Antagonistul, Yu Wuyuan, reprezintă jucătorul suprem, cineva care a poziționat piese pe tablă ani de zile, a cărui influență se extinde în cele șase regate și ale cărui planuri iau în calcul multiple variații Rolul său de maestru strateg creează tensiune reală deoarece spectatorii își dau seama că el acționează la același nivel intelectual ca Hei Fengxi, transformându-l ,pentru acesta din urmă, într-o amenințare adevărată, nu doar un simplu răufăcător.

Producția serialului și cultura

Prezentarea vizuală a „Who rules the World” merită atenție pentru modul în care se inspiră din estetica tradițională chineză și o adaptează. Remarcabil este designul costumelor, care reflectă o atenție atentă la simbolismul cultural. Schema de culori a protagonistilor, Hei Fengxi purtând adesea tonuri mai întunecate și mai bogate, iar Bai Fengxi culori mai deschise și mai luminoase—împuternicește numele și natura lor, evitând totodată asocierile simpliste între bine și rău.

Cozile înalte și piesele elaborate de pe cap purtate de războinicii de sex masculin și feminin fac referire la tradițiile istorice ale artelor marțiale, menținând în același timp un flair dramatic. Aceste alegeri echilibrează autenticitatea cu valoarea de divertisment, creând o lume care pare cultural ancorată, dar rămâne accesibilă pentru publicul internațional.

Coregrafia luptelor merită o mențiune specială. În loc să se bazeze exclusiv pe tăieturi rapide și filmările pe sârmă din studio, serialul prezintă secvențe de arte marțiale care pun accent pe grație și strategie. Folosirea evantaiului de către Hei Fengxi ca armă poartă o greutate culturală deosebită, evantaiul a fost mult timp asociat cu învățații și strategii în cultura chineză, făcându-l arma perfectă pentru un personaj a cărui cea mai mare putere este mintea sa. Panglica de mătase a lui Bai Fengxi reprezintă în mod similar flexibilitate, adaptabilitate și capacitatea de a transforma aparentele momente de delicatețe în putere, toate calități asociate cu filosofia Daoistă și accentul său pe lucrul în armonie, nu împotriva forțelor naturale.

Dragostea ca strategie și salvare

În esență, „Who rules the World” spune o poveste de dragoste, dar una care evită multe dintre capcanele genului romantic. Relația dintre Hei Fengxi și Bai Fengxi se dezvoltă organic, bazată pe respect reciproc, experiențe împărtășite și înțelegere sinceră. Antagonismul lor inițial, fiecare recunoscându-l pe celălalt ca un adversar demn, se transformă treptat în parteneriat, admirație și, în cele din urmă, în iubire.

Din punct de vedere cultural, povestea lor de dragoste se inspiră din tradiția „perechii sortite” (yuanfen), concept budist și taoist care spune că anumite relații sunt predestinate, că sufletele sunt atrase împreună peste timp și împrejurări. Serialul invocă acest lucru în mod explicit, arătând totodată munca necesară pentru a transforma destinul în realitate. Destinul îi poate aduce împreună, dar rămâne alegerea lor de a face totul pentru a rămâne împreună.

Chimia dintre Yang Yang și Zhao Lusi a fost foarte apreciată și, dintr-o perspectivă de analiză culturală, merită menționat modul în care dinamica lor reflectă ideile contemporane chineze despre relațiile ideale. Există joacă și competiție alături de devotament, independență alături de interdependență, pasiune alături de parteneriat. Niciunul dintre personaje nu își sacrifică obiectivele sau identitatea pentru dragoste; în schimb, găsesc modalități pentru a urmări același scop.

Un element deosebit de emoționant este modul în care Hei Fengxi, în ciuda naturii sale calculate și a lipsei sale de scrupule pentru a-și atinge scopurile sale politice totuși, face zid în jurul lui Bai Fengxi. Cele mai emoționante replici din serial provin din recunoașterea faptului că ea reprezintă pentru el singura persoană la care nu poate renunța, singurul atașament de care nu se poate desprinde. Această tensiune, între idealul budist/daoist al non-atașamentului și accentul confucianist pe relațiile umane, creează un adevărat pathos.

Personaje secundare și structuri sociale

Personajele secundare adaugă profunzime aplecării serialului asupra puterii, loialității și structurilor sociale. Feng Qiwu (interpretată de Xuan Lu) merită o atenție specială ca un personaj care sfidează o categorisire simplă. Inițial prezentată ca o posibilă rivală pentru afecțiunea lui Hei Fengxi, ea devine, în schimb, una dintre cele mai de încredere aliate ale lui și cea mai apropiată prietenă a lui Bai Fengxi. Acceptarea respingerii și transformarea sa într-un membru valoros al cercului lor reflectă o abordare matură a relațiilor și demonstrează că serialul prețuiește multiple forme de relații interumane, dincolo de romantism.

Fratele mai mare al lui Hei Fengxi, Feng Chang, reprezintă tragedia celor prinși între loialitatea față de familie și loialitatea față de principii. Arcul personal analizează accentul confucianist pus pe pietatea filială și datoria frățească, arătând cum aceste valori pot intra în conflict cu justiția sau fericirea personală. Relația sa protectoare cu Hei Fengxi, chiar și atunci când interesele politice diferă, ilustrează puterea durabilă a acestor legături.

Personajul copil Han Pu oferă atât momente comice, cât și comentarii emoționante. Inteligența și perspicacitatea lui, în ciuda tinereții, amintesc de tradițiile literare chineze privind copilul înțelept sau tânărul prodigios. Soarta lui tragică în episoadele finale servește ca un memento al costului uman al conflictelor politice, un cost pe care personajele principale, ca membri ai regalității și eroi, uneori riscă să îl uite.

Concluzie: răspunsul la întrebare

Titlul seriei întreabă „Who rules the World”? și oferă mai multe răspunsuri de-a lungul desfășurării sale. Cel mai evident răspuns, puterea politică și militară, se dovedește a fi insuficient. Drama sugerează în schimb că cei care conduc cu adevărat înțeleg lumea ca pe o tablă de Go, unde controlul vine din poziționarea strategică, unde puterea uneori seamănă cu slăbiciunea, unde scopul nu este capturarea tuturor pieselor, ci asigurarea unei influențe durabile.

Dar răspunsul final al seriei, dezvăluit prin călătoria lui Hei Fengxi și Bai Fengxi, este mai personal și mai profund: îți conduci lumea alegând ceea ce contează cel mai mult și având curajul să o protejezi. Pentru Hei Fengxi, în ciuda tuturor ambițiilor sale politice și a geniului său strategic, răspunsul devine simplu: Bai Fengxi este lumea lui.

Această rezoluție se adresează publicului contemporan care își navighează propriile vieți complexe, echilibrând ambițiile profesionale cu relațiile personale, rolurile publice cu dorințele private. Seria sugerează că adevărata înțelepciune nu constă în a alege între valori concurente, ci în a înțelege care fundații trebuie să rămână neclintite pe termen lung, în timpul jocului vieții.

Pentru spectatorii interesați de tradițiile culturale chinezești, de la filosofia artelor marțiale la strategia Go, de la conceptele de destin și datorie la dinamica de gen în evoluție, „Who rules the World” oferă material bogat pentru reflecție. Aceasta demonstrează cum dramele istorice pot onora tradițiile culturale în timp ce abordează probleme contemporane, cum poveștile plasate în trecuturi imaginare pot lumina întrebări actuale despre putere, iubire și ceea ce contează cu adevărat în viață.

Seria reușește nu în ciuda complexității sale, ci datorită ei, pentru că respectă suficient publicul său pentru a prezenta personaje care gândesc profund, relații care se dezvoltă autentic și conflicte care nu se lasă rezolvate simplu. Ca un joc de Go bine jucat, răsplătește atenția răbdătoare și dezvăluie noi tipare la fiecare vizionare.

Recomandări

Împodobește-ți Desktop-ul cu Wallpaper-ul nostru Gratuit!
Eleganță Asiatică într-un Wallpaper Exclusiv

Vino în comunitatea noastră, înscrie-te la Newsletter și ai acces instantaneu la această bijuterie digitală! Descarcă acum GRATUIT Wallpaper-ul cu Actrițe Celebre din Serialele Chinezești și transformă-ți desktopul într-o operă de artă! ✨🖥️