Cele patru comori ale înțeleptului în China antică

Pe tărâmul îmbibat de înțelepciune al Chinei antice, patru comori strălucitoare străjuiau cărările învățaților: pensula, batonul de cerneală, piatra pentru cerneală și hârtia. Nu doar obiecte, ci amulete ale creativității și portaluri către cunoaștere, aceste comori erau sursa și simbolul puterii intelectuale. Pentru căutătorii de înțelepciune și artă din epoca de aur a Chinei, aceste obiecte erau mai mult decât simple instrumente – erau inima și sufletul călătoriei lor. În acest articol captivant, ne aventurăm în culisele acestor comori, explorând nu doar meșteșugul și tradiția, ci și povestea lor profundă și învățăturile pe care le poartă către noi.

Introducere

„Cele patru comori ale înțeleptului” din China antică se referă la cele patru elemente esențiale pentru un învățat aflat în căutarea cunoașterii și autocultivării. Elementele specifice considerate „comori” variază în funcție de perioadele istorice și regiunile Chinei, dar, în general, acestea sunt:

Pensula pentru scris (笔, bǐ): o pensulă de caligrafie de înaltă calitate, făcută în mod tradițional din păr de animale sau fibre vegetale, a fost considerată un instrument esențial pentru scris și pictură. Simboliza capacitatea savantului de a se exprima artistic și de a-și comunica ideile în mod eficient.
Ceneala (墨, mò): batonul solid de cerneală, de obicei făcut din funingine, era măcinat pe o piatră pentru cerneală și diluat cu apă, pentru a produce cerneală, care era folosită în caligrafie și pictură. Cerneala simbolizează creativitatea, înțelepciunea și profunzimea gândirii înțeleptului.
Piatra pentru cerneală (砚, yàn): o piatră plată sau o placă ceramică folosită pentru măcinarea cernelii. Aceasta oferea un suport pentru pregătirea cernelii și era văzută ca un simbol al sârguinței și al dăruirii pentru studiul literaturii și caligrafiei.
Hârtia (纸, zhǐ): a fost inventată în China antică și a fost folosită pe scară largă de cărturari pentru scris, luare de notițe și desen. Ea reprezintă capacitatea înțeleptului de a documenta și păstra cunoștințele, precum și importanța comunicării scrise.

Pensula: eleganță și utilitate

Pensula (笔, bǐ) era un instrument fundamental pentru cărturarii Chinei antice. De obicei, era făcută din păr fin de animal sau fibre vegetale și avea un mâner lung. Cele mai vechi pensule foloseau păr de animal ca de pildă iepure, oaie sau chiar lup. Calitatea pensulei juca un rol semnificativ în caligrafie și pictură, deoarece afecta precizia și curgerea cernelii. Caligrafii pricepuți variau cu ușurință grosimea și subțirimea liniilor. Pensula a reprezentat capacitatea cărturarului de a se exprima artistic, precum și stăpânirea cuvântului scris. Nu a fost doar un instrument practic, ci și un simbol al sensibilității estetice și al eleganței.

De exemplu, caligrafi renumiți precum Wang Xizhi, Su Shi, Yan Zhenqing, au fost celebrați pentru lucrarea lor remarcabilă, care le-a demonstrat stăpânirea pensulei și expresia lor artistică.

Diferite regiuni ale Chinei au fost renumite pentru producția lor de perii de-a lungul istoriei. Huzhou, situat în provincia Zhejiang, a fost renumit ca un centru pentru fabricarea pensulelor din cele mai vechi timpuri. Pensulele de Huzhou erau foarte apreciate pentru măiestria, durabilitatea și calitatea lor. Pensulele de Ningbo, în aceeași provincie, adesea denumite pensule „Yong”, erau cunoscute pentru perii lor fini și performanța superioară de scris.

Istoria pensulei pentru scris

Istoria pensulei pentru scris în China antică vine din negurile timpului, originile sale datând acum aproximativ 3000 de ani, în jurul anului 1000 î.Hr. sau posibil chiar mai devreme. Reprezentările pe ceramica din perioada Zhou de Vest și inscripțiile pe oase de oracol din Dinastia Shang (în jurul 1066 î.Hr.) oferă dovezi convingătoare privind utilizarea pensulelor pentru scris.

În timpul Dinastiei Zhou de Est (770-221 î.Hr.), pensula pentru scris a câștigat o importanță semnificativă. A fost folosită pe scară largă pentru a scrie pe diverse materiale, cum ar fi mătasea, bambusul și lemnul. Descoperirea unei pensule pentru scris găsite în mormântul “mumificat” al lui Zenghouyi lângă Suizhou, provincia Hubei, oferă dovezi tangibile privind utilizarea ei în această perioadă. Această pensulă oferă indicii valoroase despre meșteșugul și materialele folosite în instrumentele de scris antice.

Descoperiri arheologice

Excavările din diferite regiuni ale Chinei au scos la iveală continuitatea folosirii pensulelor pentru scris de-a lungul diverselor dinastii. Descoperirile din perioadele Statelor Combatante, Qin, Hanul Occidental și Jinul Occidental atestă importanța și evoluția continuă a instrumentelor de scris de-a lungul timpului. Printre descoperirile arheologice remarcabile, descoperirea din perioada Statelor Combatante din Munții Zuojia lângă Changsha, provincia Hunan, oferă indicii valoroase despre variațiile regionale în tehnici de fabricare a pensulelor. Similar, mormântul descoperit la Fangmatan lângă Tianshui, provincia Gansu, aruncă lumină asupra conexiunii dintre dezvoltarea pensulelor pentru scris și ascensiunea Dinastiei Qin.

Excavațiile din perioada Hanului Occidental au scos la iveală descoperiri semnificative, inclusiv cele de la Mormântul Mawangdui din Changsha, provincia Hunan. Aceste descoperiri nu numai că dezvăluie utilizarea largă a pensulelor pentru scris, ci oferă și indicii despre meșteșugul și tehnica cu care au fost realizate.

Aceste descoperiri arheologice subliniază rolul central al pensulelor pentru scris în formarea civilizației chineze, servind ca instrumente indispensabile pentru comunicare, păstrarea înregistrării evenimentelor istorice și exprimarea artistică de-a lungul secolelor.

Suportul pentru pensule

Suportul pentru pensule (笔架, bǐ jià) era un suport folosit pentru a depozita și a afișa pensulele cărturarului. Suportul era realizat din lemn, bambus sau porțelan și avea diverse modele, de la cele simple la cele sculptate complicat. Pensulele erau agățate pe suport, el având astfel un rol practic și decorativ. Pensulele astfel organizate erau ușor accesibile pentru învățat, adăugând în același timp o notă estetică ambientului său de studiu. Înțelepții s-au mândrit cu selectarea de suporturi pentru pensule care să le reflecte preferințele și rafinamentul personal.

De exemplu, în timpul dinastiei Ming, suporturile pentru pensule din porțelan ornate, împodobite cu modele frumoase și motive de bun augur, erau populare în rândul cărturarilor.

Semnificația pensulei se extinde dincolo de utilizarea sa practică în scris și pictură. Ea transcende granițele timpului și spațiului pentru a transmite gânduri și emoții cu o eleganță fără egal. Prin arta caligrafiei, pensula devine un mediu prin care înțeleptul poate comunica cu trecutul, prezentul și viitorul, unind generații și culturi.

Batonul de cerneală: mânuind aurul negru

În completarea pensulei este batonul de cerneală, sau „mò” (墨), un bloc compact de cerneală solidă derivat dintr-un amestec de funingine, rășină și alte ingrediente naturale. Printr-un proces minuțios de măcinare și amestecare cu apă pe o piatră de cerneală, batonul de cerneală se transformă într-un lichid gros, catifelat, gata să insufle viață hârtiei. Fabricarea batonului de cerneală este o formă de artă în sine, care necesită îndemânare, răbdare și o cunoaștere amănunțită a materialelor.

Actul de măcinare a batonului de cerneală necesita răbdare și precizie. Cerneala rezultată avea diferite nuanțe și consistențe, permițând diferite efecte artistice. Cerneala simboliza creativitatea, înțelepciunea și profunzimea gândirii savantului, precum și capacitatea lor de a lăsa o impresie de durată prin cuvintele lor scrise sau pictate.

Cele mai timpurii forme de cerneală au fost făcute prin măcinarea materialelor pe bază de carbon, cum ar fi funinginea, negru de lampă sau lemnul de pin ars, într-o pulbere fină. Această pulbere era apoi amestecată cu un liant, de obicei lipici animal, pentru a crea o pastă care era turnată în batoane de cerneală solidă.

Una dintre cele mai timpurii utilizări ale „cernelii” în China sunt inscripțiile de pe așa-numitele oase de oracol (bucăți mari plate de os de animal folosite ca „pânză” de scris) aparținând perioadei dinastiei Shang (î.Hr. 1700-1027). Scriptul de pe oasele oracolului a fost scris cu o cerneală făcută din grafit de carbon natural.

Epoca de aur a batonului de cerneală a fost în timpul Dinastiei Ming (1368-1644). Batoanele de cerneală erau ambalate în cutii lucrate elaborat. Începând cu dinastia Qing (1644-1911), producția de batoane de cerneală se află sub monopol regal, deoarece împărații dinastiei Qing din perioada începând cu împăratul Kangxi și terminând cu împăratul Qianlong erau considerați patroni ai artelor, și mai ales ai artei caligrafiei. Caligrafia devine în această perioadă o formă de pictură în sine.

Sub influența schimburilor comerciale cu civilizația vestică, începând cu Dinastia Qing (1820-1850 e.n.), importanța batonului de cerneală se reduce, fiind înlocuit cu călimara cu cerneală la modă în vest.

Piatra pentru cerneală: inima din biroul cărturarului

Elementul central al artei de a face cerneală este piatra de cerneală, sau „yàntái” (砚台), o suprafață netedă și durabilă sculptată din piatră, ceramică sau alte materiale. Forma sa concavă servește drept vas pentru măcinarea bețișoarei de cerneală, creând un amestec armonios de cerneală și apă cunoscut sub numele de „poezie lichidă”. Piatra de cerneală este mai mult decât o simplă unealtă – este inima care bate a studioului cărturarului, un spațiu sacru în care gândurile și emoțiile curg liber pe pergament.

Piatra de cerneală nu era doar un instrument practic, ci și un obiect simbolic pe biroul cărturarului. Cărturarii sculptau adesea poezii sau motive semnificative pe pietrele lor de cerneală, transformându-le în piese decorative care adăugau valoare estetică studioului lor.

Piatra de cerneală a fost inventată în China antică în timpul dinastiei Han (206 î.Hr. – 220 EC).

Regiunea Chinei renumită pentru producerea de pietre de cerneală de înaltă calitate este Duanxi, situată în partea de sud a provinciei Guangdong. Pietrele de cerneală Duanxi, cunoscute și sub numele de pietre de cerneală Duan (端砚), sunt renumite pentru măiestria lor excepțională și calitățile unice. Zona are resurse abundente din piatra specială cunoscută sub numele de piatra Duan. Pietrele de cerneală Duanxi au o istorie lungă care datează din dinastia Tang (618-907 CE). Sunt foarte apreciate pentru textura lor fină, suprafața netedă și capacitatea de a produce cerneală de înaltă calitate.

Piatra de cerneală a avut o contribuție semnificativă în istoria scrisului și a caligrafiei, oferind o metodă fiabilă și eficientă de măcinare a cernelii.

Hârtia: instrumentul care a revoluționat comunicarea

Deși egiptenii au inventat papirusul cu 3000 de ani în urmă, hârtia face parte din mare invenții ale Chinei antice. Descoperită de Cai Lun, șeful eunucilor în timpul Dinastiei Han de Est (25-220 e.n.) hârtia a revoluționat modul în care informația este înregistrată și transmisă.

Cea mai veche hârtie a fost făcută din scoarța interioară de dud, cânepă și alte materiale vegetale fibroase. Aceste materiale au fost înmuiate, bătute într-o pastă, amestecate cu apă și apoi răspândite subțire pe o plasă. Sita a fost apoi ridicată, iar stratul umed de pastă a fost lăsat să se usuce, rezultând o foaie de hârtie subțire și plată.

Regiunea Jing, situată în actuala provincia Anhui, esterenumită pentru fabricarea hârtiei. Jing are o istorie îndelungată în producția de hârtie și aici meșteșugul a fost perfecționat și extins în timpul dinastiei Tang. Clima favorabilă a regiunii, aprovizionarea amplă cu apă și apropierea de pădurile de bambus au făcut din aceasta o locație ideală pentru fabricarea hârtiei.

Hârtia a revoluționat modul în care înțelepții înregistrau și transmiteau cunoștințele. Ea a înlocuit alte materiale de scris, cum ar fi benzile de bambus, mătasea sau tăblițele de piatră care puteau stoca o cantitate foarte succintă de informație. Disponibilitatea hârtiei a făcut scrisul accesibil pentru o gamă mai largă de cărturari. Hârtia a început asftfel să fie folosită pentru scrierea de eseuri, transcrierea clasicilor, luarea de notițe și crearea de lucrări de artă. Utilizarea hârtiei a permis producerea în masă și difuzarea lucrărilor scrise, contribuind la păstrarea și răspândirea cunoștințelor.

Moștenire și Continuitate

Dincolo de utilitatea lor practică, ”Cele patru comori ale înțeleptului” întruchipează esența culturii, filozofiei și esteticii chinezești, inspirând artiști, scriitori și savanți de pe tot globul. Fie în solitudinea liniștită a studioului unui învățat sau pe străzile pline de viață ale unei metropole moderne, spiritul celor Patru Comori trăiește, stimulând creativitatea, contemplația și conexiunea.

Într-o epocă a progresului tehnologic rapid și a schimburilor culturale, cele Patru Comori servesc ca un far al tradiției și continuității, amintindu-ne de valorile atemporale ale măiestriei, disciplinei și reverenței pentru lumea naturală. Pe măsură ce onorăm moștenirea învățatului și comorile pe care acesta le-a prețuit, să ne străduim să susținem aceste valori în propriile noastre vieți, asigurându-ne că înțelepciunea trecutului continuă să ne inspire prezentul.

Acest articol este o creație originală protejată de drepturi de autor. Vă rugăm să nu copiați textul sau fragmente din acesta fără consimțământul nostru expres.

RECOMANDĂRI

Împodobește-ți Desktop-ul cu un Wallpaper Elegant, GRATUIT!

Vino în comunitatea noastră, înscrie-te la Newsletter și ai acces instantaneu la această bijuterie digitală! Descarcă acum GRATUIT Wallpaper-ul cu Actrițe Celebre din Serialele Chinezești și transformă-ți desktopul într-o operă de artă! ✨🖥️

Distribuie: